Tumorile maligne ale cavitatii orale
Cancerul
bucal reprezintă
un procent de 2% din întreaga gamă de afecțiuni maligne care afectează
Europa de Nord și S.U.A., ajungând la 30-40% pe subcontinentul indian. Mai mult
de 90% din acestea sunt carcinoame ale celulelor scuamoase.
Etiologie
În etiologia cancerului bucal s-au
incriminat factori intrinseci, predispozanți și factori extrinseci,
determinanți.
Tutunul este factorul extrinsec cel
mai important. Constituenții tutunului pot declanșa apariția leziunilor
canceroase, dar produșii de combustie ai tutunului au un rol mai important.
Fumatul cu pipa, sau al țigărilor fără filtru este cel mai dăunător, la fel ca
mestecarea tutunului și a betelului. Stomatita nicotinică se manifestă prin
roșeața și inflamația palatului, urmată de îngroșări multinodulare,
cenușii-albicioase. Nodulii, reprezentați de glandele salivare palatine
prezintă orificiul dilatat, ca un punct roșu. Epiteliul se îngroașă și se
cheratinizează. Într-un experiment, suflând fumul de tutun prin gingia unor
iepuri, s-au produs plăci leucoplazice.
Rolul alcoolului a fost mai
greu de stabilit, deoarece băutorii sunt în același timp și fumători.
Alimentele foarte condimentate
ar putea juca un rol în producerea leucoplaziilor, la fel și calitatea
tuturor substanțelor ingerate prin regim alimentar.
Lucrătorii care folosesc gudronul
în diferite procese tehnologice îl duc cu mâna nespălată la gură în timpul
fumatului și prezintă aproape de 10 ori mai frecvent plăci leucoplazice decât
nefumătorii.
Carențele de vitamine
influențează, de asemenea, dezvoltarea unor leziuni la nivel bucal. Un regim
carențat în vitamina A provoacă cheratinizarea epiteliilor. Se
pare că în carența complexului B se produc tulburări în procesul de
oxidare de la nivelul epiteliului și, în consecință, epiteliul devine mai
sensibil la diferiți iritanți. Rolul hormonilor sexuali nu a fost bine
precizat, deși s-a susținut ca au efect cheratogenic.
Galvanismul oral, sau boala
amalgamului a fost un termen pentru asocierea simptomelor orale sau sistemice
cu efectele toxice ale obturațiilor cu amalgam, sau curenții electrici dintre
metalul restaurărilor dentare și electroliții din salivă sau pulpa dentară. Rolul
galvanismului bucal este redus în procesul de dezvoltare al cancerului
bucal.
Bărbații sunt mai afectați decât
femeile, dar această diferență este mai puțin vizibilă decât în trecut,
posibil din cauza diminuării raportului de fumători ce aparțin ambelor sexe. În
funcție de vârstă, s-a observat ca peste 98% sin pacienți au peste 40 de ani.
Cel mai comun factor etiologic al
cancerului buzelor este expunerea la soare, la fel ca în cazul
cancerelor de piele. Se estimează o dublare a riscului de apariție a acestei
afecțiuni pentru fiecare apropiere cu 400 km față de ecuator. Consumul excesiv
de tutun și alcool rămân printre factorii cei mai importanți. În prezent, faza
terțiară a sifilisului a devenit un factor de risc foarte rar întâlnit.
Localizare
Planșeul bucal este porțiunea
cea mai des afectată. Dacă aceasta se combină cu sulcusul lingual și suprafața
ventrală a limbii, se formează o zonă în formă de potcoavă, întâlnită în
peste 75%
din cazurile de carcinom descoperite în Europa și S.U.A..
Aspecte clinice
Cel mai des se observă ulcerații
dureroase, alteori pot fi observate inflamații, zone de leucoplazie
(pete albe pe suprafața mucoaselor, caracterizată prin îngroșarea epiteliului),
eritroleucoplazie (pete mixte, albe și roșii), modificări maligne ale tumorilor
benigne deja existente și, rareori ale membranei chisturilor.
Durerea este, în general, un factor ce apare târziu, după suprainfectare, sau în
timpul consumului de alimente condimentate. Otalgia iradiantă este o
manifestare curentă a durerii în cancerul oral. Ulcerațiile sunt
descrise ca fiind dure, cu margini ridicate și cu baza indurată, inflamată
și granulată, fiind aderente la țesuturile înconjurătoare.
Histopatologie
De cele mai multe ori, în carcinomul
celulelor scuamoase se observă invazia țesuturilor adânci cu celule
polimorfe și o creștere a colorării nucleare. Prezența răspunsului limfocitar
poate avea valoare de prognostic în funcție de tipul invaziei (agresivă sau
difuză). Invazia se poate produce prin infiltrații locale, limfatic
(prin nodulii cervicali) sau poate apărea o invazie târzie, prin circuitul
sanguin.
Clasificare
Clasificarea TNM este cea mai
uzuală.
T –
tumoră
T1 –
tumoră primară;
T2 –
diametru mai mic de 2 cm;
T3 –
diametru 2-4 cm;
T4 –
tumoră invazivă ce depășește cavitatea bucală;
N –
nodul cervical
N0 – fără
noduli
N1 – nodul
singular cu diametrul mai mic de 3 cm;
N2 –
multipli noduli ipsilaterali sau un singur nodul cu diametrul de 3-6 cm;
N3 – noduli
bilaterali cervicali sau noduli ipsilaterali cu diametrul mai mare de 6 cm;
M –
metastaze la distanță
M0 –
absente;
M1 –
prezente.
Supraviețuire
Șansele supraviețuirii depind de localizare,
stadiu și vârsta pacientului. Prezența sau absența metastazelor la nivelul
nodulilor cervicali este cel mai important factor de prognostic. Nu există,
încă, un rol dovedit pentru citotoxice în cancerul oral, rar fiind paliative.
Controlul endooral

Bibliografie:
Ghid
clinic de stomatologie, David
A. Mitchell, Laura Mitchell, Editura BIC ALL;
Chirurgie
buco-maxilo-facială, C.
Oprișu, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Webografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Oral_galvanism